Era simplu . Părea că este , cel puţin.
Că ne vom trezi într-o dimineaţă pe la nouă , că ne vom bea cafeaua în care am pus destul zahăr de data asta , că ne vom privi pur şi simplu .
Crezi în asta ? Pentru că indiferent de răspuns , realitatea rămâne acolo ,asemenea unui stâlp în jurul căruia ne învârtim dezorientaţi , fericiţi ,drogaţi de iluzii . Vom fi fericiţi ? Şi chiar de ar conta fericirea, cine să o caute ? Suntem deja ocupaţi şi agenda noastră este deja mâzgălită în întregime . Ne grăbim să ajungem la cursuri , la job ,să avem o familie,să avem bani pentru a ne petrece duminicile doar în mall , să ajungem acasă pe când începe filmul ...
Ne grăbim să trăim .
În faţa morţii vom mai cere clipe .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu