Balada iubirii dintre fluturi

        

Cred că am mai spus asta prietenilor şi cu riscul de a mă repeta , nu există iubire necondiţionată ,iubire adevărată pentru care să mori .

Poveşti de dragoste siropoase , iubiri imposibile etc . 

Cine mai cumpără povestea asta ?

Noi ,desigur. Sperăm că vom fi împliniţi prin a găsi acel elixir , iubirea platonică despre care am citit doar în cărţi .

Putem să căutăm,desigur, cel puţin încercăm şi poate chiar şi această căutare ,această speranţă nestinsă ne va face fericiţi , într-un final iminent al vieţii , după un lung preludiu - sau să îi spun agonie ?

Suntem dificili şi ciudaţi , e chiar simplu de înţeles că nu există ceva atât de naiv încât să ne accepte , fără să încerce să ne modeleze după propriile măsuri.

Iubire necondiţionată . Ce trist sună , aproape a baladă .. 

Crezi că iubeşti , apoi îţi dai seama că defapt ai vrea să pleci , dar ai rămâne şi totuşi mai încerci ,dar degeaba,pentru că iubeşti altceva ,iar în scurt timp vei pleca şi de acolo. Toată povestea asta tristă cu iubirea e doar un traseu parcurs de o albină fumată , aşa cum poate ea- din floare în floare,mai într-un spin , mai călcată în picioare etc.

Dacă are rost nu pot să spun . Ce altceva să facem dacă nu asta ? Ce să căutăm în viaţă dacă nu iubirea? Până la urmă, atunci când vom fi pe patul de moarte , dacă avem norocul să murim într-un pat , ultimele regrete şi vorbele de duh vor fi referitoare la ce am iubit sau la ce am fi putut iubi . Nu la job , nu la bani , nu la maşina zgâriată de un puşti , nu la gazon , nu la un joint şi nu la sfinţi . 

Iubirea va avea un ultim cuvânt , fie că am găsit-o , fie că doar am râvnit la ea.