luni, 11 noiembrie 2013

infern

Priveşte-mă acum,mă vezi?
Până şi lacrimile mi-au fost luate
Mi-e teama că n-o să ma crezi,
Mi-e teamă de locul inimilor moarte.
Închide ochii,lasă-ţi capul pe spate
Vreau să ţes cu aur un nou vis
Vreau să-ţi arat că nu-i teamă-n noapte
E doar întunericul ce duce spre abis
E un drum presărat cu stele,
Cu stropi roşii peste trupul zdrobit
Lăsat in urmă de vraci şi iele,
Ce nu vor vedea al tău răsărit
Nu deschide ochii încă,e prea cald
Te duc spre veşnicele focuri
Unde  toate visele ard,
Ale războinicilor prăfuite locuri.
Opreşte-te,ascultă,e  un sunet de vioară
Flăcările-ngheaţă,e atât de rece,
Dacă asculţi auzi şi o chitară
Şi voci ce-ţi dau fiori,vreo zece.
Bun venit,bun venit!
După un atât de lung drum
În sfârşit am sosit
În lumea sufletelor făcute scrum.
Zâmbeşte,poate-i ultimul surâs
Aici e casa ta,nu pământul tau
E real,e durere,nu e vis
Ai grijă să nu cazi in hău.
Aici te las,rămâi cu bine
Eu plec spre pământul generos
Dupa un alt suflet ca tine
Rece,întunecat si păcătos.
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu